Cu o mica intarziere, pentru care imi cer scuze, revenim cu episodul 2. Un episod care mi s-a parut mai legat si mai bine facut decat primul, care imi placuse si el oricum. Un inceput de sezon puternic, pentru care Shonda Rhimes merita laudele noastre.
Meredith continua sa fie o nesuferita, ba cu Derek, caruia ii impune o relatie bazata doar pe sex si ironii si nimic altceva, ba cu Lexie, pe care o repede pana la punctul in care ii recunoaste ca nu vrea sa o cunoasca deoarece tatal lor a ales-o pe ea in defavoarea lui Meredith. Si ce vina are Lexie in toata treaba asta? Oricum, cand Meredith declara sus si tare ca e un om bun, imi pare rau, dar nu o cred. E o egoista cu accente dese de nesimtire. Da, stiu, multi dintre voi o iubiti. Aia e.
Cristina, care e singura si inconjurata de cadouri de nunta acum inutile, are o sarcina foarte dificila. Trebuie sa dea ochii cu Mama Burke, care a venit la spital sa o caute. O evita cat poate de mult si Mama Burke vorbeste pe rand cu Meredith pe care o mustruluieste bine pentru nesimtirea si egoismul ei (bravo, Mama Burke!), cu Derek la care cauta intelegere pentru fapta lui Preston, si cu George caruia ii spune in fata ca sta intr-o casatorie de obligatie. Pana la urma marea confruntare cu Cristina are loc, dar de fapt nu voia de la Cristina decat cheia, ca sa ia niste lucruri de-ale lui Burke din apartament. Cu ocazia asta, Cristina primeste confirmarea ca Burke nu se mai intoarce, nici macar ca sa-si ia ramas bun. Trist.
George, dupa ce i-a marturisit lui Izzie ca si el o iubeste, incearca tot episodul sa-i zica lui Callie ca vrea sa se desparta de ea. Dar mai intai il roaga Izzie sa nu-i zica, ii e frica de reactia pe care Callie, sefa ei, o va avea. Apoi, pe final, Callie, care banuieste deja despre ce e vorba, il roaga si ea cu lacrimi in ochi sa nu-i zica nimic intr-o asemenea zi (vedeti mai jos de ce are o zi foarte proasta). Simt ca toate amanarile astea nu vor fi de bun augur pentru Izzie/George. Si, in acelasi timp, mi-e si mila de Callie…
Cele mai interesante personaje saptamana asta au fost Alex si, ca intotdeauna, Bailey. Povestea saptamanii s-a invartit in jurul pacientilor proveniti de la explozia unui laborator de metamfetamina, pe care un cuplu cu un copil in varsta de un an il aveau in apartament. Alex descopera ca pustiul familiei e dependent de metamfetamina, si il confrunta pe tatal copilului. Care, in disperare de cazua, il loveste pe Alex si fuge cu copilul. Callie e trasa de la raspundere de Webber, pentru ca in calitatea ei de rezident sef nu s-a ocupat cum trebuie de situatie si, mai mult, nici nu a stiut ce se intampla. Bailey ii fura rezidentii lui Callie, opereaza, si tipa la Alex mai rau ca o mama suparata pe copilul ei. E delicioasa si de departe personajul meu preferat.
Derek si Mark par sa isi refaca, incet, prietenia. Webber incearca sa se reapropie de sotie, dar nu ii e foarte usor, din lipsa de timp si din cauza de prea multe responsabilitati pe cap (pe care se lauda el ca le deleaga, dar degeaba). Copilul este gasit, operat si salvat, un alt pacient dependent de metamfetamina moare, iar vecinul traficantilor de droguri, pe care acesta in necunostinta de cauza ii considera familia lui, e doar ranit usor, dar se alege cu inima franta de cele aflate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu