Saptamana asta am avut parte de un episod special, de Halloween. In general, episoadele de genul asta sunt mai slabe decat restul. Aici nu a fost cazul, chiar deloc.
Ca sa respecte subiectul episodului, Meredith decide sa scoata urna cu cenusa mamei ei din dulapul de acasa, sa o “transfere” intr-o punga, si sa o ia cu ea la munca. De ce? Pentru ca acasa a bantuia, si a decis ca e momentul sa-i ofere odihna pe care o merita. Pseudo-relatia ei cu Derek nu avanseaza deloc, desi e evident ca amandoi si-o doresc. Sper spre binele lor ca Meredith chiar face acum primii pasi spre maturizare, ca tare are nevoie… O admir pentru gestul pe care l-a facut cu pustiul fara urechi, si cum a alergat prin tot spitalul ca sa gaseasca oameni, sala si timp si sa-i ofere copilului doua urechi nou-noute. Si a reusit, bravo ei.
Secretul lui Izzie si George e scos la iveala intr-un mod dur, de Callie, care le zice tuturor ca Izzie s-a culcat cu sotul ei. Mie mi se pare uimitor cum, pentru Callie, singura vinovata in toata chestia asta e Izzie. Nu si George, nu si chiar ea, doar Izzie. Dar asa e, cand suferim o facem in modul care ne ajuta cel mai mult sa ne revenim. Dupa destainuire, urmeaza o zi grea pentru cei doi “infractori”, dar mai ales pentru Izzie. Pe care o judeca pana si Cristina. Izzie are perfecta dreptate, Cristina nu are niciun drept sa judece, Cristina mai bine ar tacea din gura si ar inceta sa fie o nesuferita. Cerc inchis, intr-adevar. De-abia astept sa vad cum o sa decurga relatia ei profesionala cu noua sefa de la chirurgie toracica, mai vechea noastra cunostinta, Erica Hahn. Sper sa scoata untul din ea!
Alex primeste o vizita supriza din partea Avei, petrec cateva ore foarte romantice impreuna, dar cand sa vina momentul discutiei serioase… Norman sufera un atac cerebral si Alex trebuie sa plece. Cand se intoarce, Ava a disparut. Modul in care s-au desfasurat scenele dintre ei te lasa sa intelegi ca e posibil ca Alex sa-si fi imaginat totul. Oare chiar a fost Ava, sau aia era doar o bluza pe care ea a uitat-o cand a plecat din spital iar Alex nu s-a intalnit decat cu “fantoma” Avei? Frumos facut. Se pare ca Norman va iesi (cu bine) din peisaj, pacat, incepusem sa ma invat cu el, era un personaj interesant.
Chandra Wilson reuseste iarasi sa ofere momente de nota 10, cand Bailey ii povesteste lui George problemele pe care le are cu sotul ei, probleme cauzate de meserie, program si inflexibilitate. Sper ca in una din zilele astea Chandra sa castige si un premiu important pentru rolul Bailey, e geniala si o iubesc. Si a fost foarte impresionant sa vad si latura umana a “Nazistei”, chiar daca nu ni s-a prezentat o parte tocmai roz din viata ei.
Cazurile medicale au fost in planul doi in acest episod, s-a pus mai mult accent pe sentimente si emotii. Tipul care si-a taiat singur piciorul (cateva scene chiar dure!), batranul care este convins pana la urma de George sa accepte inima fiicei lui care era in moarte cerebrala, si pustiul fara urechi – sunt toate cazuri alese special in acest scop, sa ne sensibilizeze. Si au reusit. In rest am avut farse pe care Derek si Mark si le joaca unul altuia, refacandu-si prietenia, o Sydney Heron la fel de pitigaiata cum o stim, si pe Callie care se muta cu Cristina in aparamentul lui Burke.
Episodul se incheie cu o Meredith care isi da seama pana la urma ce sa faca cu cenusa mamei ei. Tot episodul a primit sfaturi in acest sens – Cristina sugera imprastierea de pe acoperis, pustiul fara urechi i-a povestit cum a aruncat el pestisorul lui auriu mort la toaleta ca sa se intoarca in mare, iar Lexie (care e o scumpa) i-a povestit aventura dezgroparii pisicii preferate a mamei ei. Pana la urma, Meredith alege locul ideal: un lavoar dintr-o sala de operatie. Probabil ca si-a multumit, in fine, mama
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu