Pentru ca in acest weekend jadranna a avut indatoriri care nu tin de blog, m-am oferit eu sa-i tin locul. Si am uitat ca m-am oferit, tot ea mi-a adus aminte azi…
Luand asta in considerare, sa vedem daca-mi mai aduc aminte ce s-a intamplat in episod. Ah, da, s-au batut cu manechinele in ploaie, iar Cristina a cedat. Sa le luam pe rand.
Continuand subiectul cu castigarea milionului de dolari, Hunt se pare ca a cheltuit deja o parte din bani (nu foarte multi ) pe un exercitiu de atestare in traumatisme. Mai tineti minte cand i-a pus sa opereze porcii? A trecut ceva timp de atunci si personajele au evoluat mult. Asta daca n-au disparut din serial… Pentru Owen ma bucur ca pare ca a trecut peste trauma lui, probabil si fortat de faptul ca acum trebuie sa se confrunte cu trauma Cristinei si trebuie sa fie puternic pentru ea. Oricum, a ajuns sa vorbeasca deschis despre camarazii lui morti pe front, e un mare pas inainte.
Exercitiul de atestare ne aduce doua surprize si o constanta. Alex reprezinta constanta, este in continuare bun la ceea ce face si foarte rau de gura. Surprizele sunt April si Jackson. April e muncitoare, hotarata si un pic nebuna, asa cum probabil trebuie sa fii ca sa fii un doctor bun. Mi-a placut ideea ei cu ambulanta. “Daca tu ai voie sa inventezi, si eu am voie. Uite o ambulanta, s-o folosim!” L-a impresionat pana si pe Hunt, care nu pare foarte usor de impresionat. Cealalta surpriza, neplacuta insa, este Jackson. Chiar nu inteleg de ce se incearca uciderea morala a acestui personaj. In ultimele cateva episoade ni l-au aratat ca pe un tip slab, prost pregatit si gata sa renunte prea usor. Chiar nu imi daduse deloc impresia asta in sezonul trecut, din contra! Poate daca-l combina si pe el cu cineva, isi mai revine…
Cei neimplicati in exercitiu au si ei de trecut prin incercarile lor. Derek se chinuie tot episodul sa scrie un eseu pentru studiul clinic de Alzheimer si nu ii reuseste nimic. La finalul zilei isi da seama de ce: se teme prea mult pentru Mer si nu poate ajunge la detasarea de care are nevoie pentru a fi Derek pe care-l stim. Asa ca ii interzice lui Mer sa participe la studiu in vreun fel. Miranda se chinuie si ea, chiar plangandu-se la Derek cel fara inspiratie, sa accepte ca moartea lui Mary nu a avut niciun sens si niciun motiv aparent. Nu e usor sa accepti ca soarta poate fi atat de absurda incat sa salveze un om din mainile unui criminal, pentru a-l omori la scurt timp dupa aceea, in urma unei operatii banale. Asa ca incerci sa gasesti tapi ispasitori, cum a fost patoloaga aia. Nu ca ar fi fost vreo simpatica nici ea…
Pentru pacientul Cristinei, Roy, este o zi buna, chiar daca cu unele emotii. Primeste plamani noi si isi recapata fiica in aceeasi zi. Ma bucur ca n-a murit, mi-era frica sa nu faca Cristina vreo prostie si sa-l omoare din greseala. Ca tot vorbeam de Cristina… Pentru ea, trauma suferita a avut un efect neasteptat: nu-si mai doreste sa fie medic. Ea, care traia pentru medicina, nu-si mai doreste sa fie medic. Si atunci, ce-i ramane? Owen? O sa fie de ajuns? Nu cred. Si sper sa-si dea seama si cat de incorect a fost s-o acuze pe Mer de starea ei si sa-si ceara scuze.
Recunosc cinstit: nu-mi place Arizona. Daca la inceput mi-a placut, pe parcurs au schimbat-o intr-o persoana mai egoista decat ar trebui sa fie. Asteapta foarte multe de la Callie fara sa ofere prea multe in schimb. Uneori chiar nu poti sa simti acelasi entuziasm ca partenerul tau de viata fata de un proiect sau o idee. Dar te prefaci, de dragul acelei persoane. Callie asta facea, chiar daca nu cu foarte mult entuziasm. Dar era gata sa renunte la viata si cariera ei pentru a fi cu Arizona. Iar Arizona a decis ca nu e bine nici asa si a rupt relatia. Foarte bine, si asa cred ca era momentul ca Torres sa mai “incerce” si un barbat. Personal, mi se pare ca ea se potriveste mult mai bine cu Mark decat Lexie cea cu fundul perfect.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu