Dupa ce am terminat de urmarit episodul, am ramas mut, ZEN, ma asteptam la cu totul altceva, mi s-a parut nedrept sa nu primim un final de sezon plin de suspans, cu un final cu adevarat WTF-apoteotic. Dar Zenul tocmai asta isi propune, sa faca ceva ca sa-ti stea mintea-n loc.
Asa ca m-am intrebat: De ce sa ma simt dezamagit ? We always have options – Avem intotdeauna de ales Mi-au promis realizatorii ceva si nu s-au tinut de cuvant ? Ma simt dez-amagit pentru ca eu singur m-am amagit prin asteptarile mele. De ce sa sufar daca un serial nu merge asa cum vreau eu ? Cine sunt eu ca sa vreau un anume final ? La fel ca si cina mult asteptata dintre Will si Alicia. Putea fi una cu un vin de 8000$ sticla, dar a fost buna si o pizza cu bere, depinde cum ne-am simtit. Cei doi s-au simtit foarte bine – “it was worth the wait (a meritat asteptarea)”. Cine s-a simtit la fel, paharul sus! (si nu uitati sa-i dati o nota, tot sus). JK, vorba Giadei, (just kidding – glumeam)
In plus, in acest final de sezon, am primit destule raspunsuri pe care le asteptam:
- Alicia ii sustine candidatura lui Peter
- Alicia si-l doreste pe Will, dar fara scandal
- Kalinda este bisexuala si vrajeste deopotriva politisti cat si febeiste.
- Peter chiar e atent sa nu mai calce stramb
- familia Florrick bucurandu-se impreuna
De fapt, de cateva episoade incoace (20-Mock) am cam fost preveniti ca cineva se joaca cu noi prin TGW intr-un mod atipic, prevenindu-ne ca vom fi surprinsi cand ne asteptam mai putin si vom ramane dezamagiti daca ne asteptam sa fim surprinsi intr-un fel sau un moment anume. E o tactica onesta, intalnita pana acum in sport, in razboi si uneori, in viata. Si LOST tocmai ne-a amintit aceeasi lectie, iar acum o primim si de aici.
Nu vreau sa reiau intamplarile din acest episod, ci sa-mi spun parerea in legatura cu unele din ele. Cei ce s-au simtit cumva pacaliti in asteptari nu sunt singuri si se pot regasi si in personaje – Will, Dianne, Alicia si chiar Kalinda – pacaliti de o clienta vinovata, McVeigh pacalit de Dianne, etc… Am remarcat si o simetrie intre relatiile Dianne-McVeigh si Will-Giada din episodul 20-Mock (!) In fiecare din acestea, unul din pareteneri a aratat slabiciune in incercarea de a-l ajuta pe celalalt, slabiciune folosita pentru contra-atac. Apoi, in ambele, profitorul revine cu o propunere de impacare si apropiere mai profunda. Ceva asemanator a avul loc si intre Kalinda si Anthony (politistul nebarbierit) si cred ca vom mai vedea si in viitor aceasta strategie marca LG (adica Lockhart-Gardner, sa nu se inteleaga altceva!). Poate cu Cary, poate cu febeista ?
Un alt aspect ce mi s-a parut semnificativ a fost recunoasterea valorii si lupta cinstita. Ma refer la Cary, care nu a inceput cu strambe, ci a venit curajos in locul de unde a fost alungat, ca sa-si apere clientul, si o face pe fata si ca un bun avocat, mai ales ca dreptatea se dovedeste a fi de partea lui. Se adreseaza Aliciei politicos, cu doamna Florrick si cred ca a meritat admiratia Diannei si Kalindei, carora le-a si zambit deschis.
Will a fost zgandarit in masculinitatea sa de Giada cu vinul ei scump, pe care l-a folosit sa-si faca curaj s-o sune pe Alicia si sa devina chiar insistent. Cred ca e cam defazat, caci intelege dojana Aliciei cu ramanerea relatiei lor in stadiu verbal, ca o incurajare de a trece la actiune, dar nu ia in calcul, ca Alicia, si consecintele ei: Show me a PLAN – Arata ca te-ai gandit la viitor! Will este intr-adevar imatur si nesigur pe el, chiar daca vrea sa para degajat si stapan pe toate. Nu e, iar acest episod a demonstrat acest lucru. Are dreptate ca poate fi mai bun langa Alicia, dar continua afundarea in necinste, incantat de banii adusi de o clienta vinovata de crima. Alicia aduce cu ea o anumita onoare, etica celor ce vor sa se lase impregnati de calea corecta si drumul drept, dar Will nu pare sa vrea sa beneficieze de asta. Este posibil ca Peter sa aiba intelepciunea de a o face, daca e sa ne luam dupa declaratiile de acum, dar asta vom vedea in sezonul urmator.
Un simbol interesant ilustrat magistral in fotografia din deschidere, mi s-a parut parabola cu cele doua ziduri din Sienna si cu cele doua tipuri de guvernari. In mod ironic, apare exact in discutia de pe coridor, cu Alicia si Peter rezemati de cele doua ziduri opuse si paralele – de stanga si de dreapta. Alicia pare a avea coloana mai dreapta, iar zidul ei pare mai curat, iar cel al lui Peter, din dreapta, cu o conducta de scurgere probabil de mizerii. In fund – gratiile asemanatoare celor de dupa care tocmai a scapat Pete.
O replica grea apartinand de data asta Diannei: We need balistics. I’m on it! O alta, apartinand lui Gold: Peter only wins with your Good Housekeeping seal of approval – Peter va invinge doar cu pecetea aprobarii tale. Au mai fost cateva din cuvintele lui Peter care mi-au starnit fiori la reamintirea realitatii romanesti, dar nu le mai reproduc aici.
Premiul episodului merge la producatorii seriei, care l-au si incasat, deoarece ei, spre deosebire de noi, stiu ce s-a petrecut in spatele usilor inchise si obloanelor trase atunci cand Kalinda a facut si la propriu un pas inainte:
Nu am avut parte de un final in care sa ramai agatat de o intrebare chinuitoare asa cum fac serialele obisnuite – a murit sau nu, l-a impuscat ori nu, raman impreuna sau se despart. Serialele cu adevarat valoroase nu au nevoie de strategii psiho-comerciale ca sa te tina legat de ele si sa-ti forteze curiozitatea ca sa le mai urmaresti. Jos palaria pentru o astfel de abordare cinstita, intalnita recent in acest final de stagiune si la Grey’s Anatomy. Dace le vei urmari in continuare, o vei face nu pentru ca esti momit cu acadele mentale, ci pentru valoarea reala pe care o au.
Ne asteapta o lunga vara fierbinte, iar in ceea ce ma priveste, am de gand sa ma mai uit odata la episoadele din acest sezon ca sa le mai savurez si ca sa descopar ce mi-a scapat in graba. Fiecare episod e destul de dens si lasa loc la numeroase interpretari ale unor gesturi, priviri, amanunte de body-language ce pot naste numeroase discutii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu