Ultimul sezon s-a încheiat pe un fond oarecum liniştit, dar tumultul de finaluri cu care ne obişnuisem anterior a fost doar amânat pentru începutul noului an şcolar, adica pentru acum. Să vedem ce-au făcut eroii noştri în sesiunea de restanţe din toamnă. Problema ridicată a fost cum va descurcaţi în relaţiile voastre, cu partenerii din viaţa voastră, fie ei iubiţi-iubite, soţi-soţii sau colegi.Împreună la bine, dar mai ales la greu, despărţiţi doar de moarte. Asta e declaraţia iniţială, dar oare chiar aşa este ? Întrbare ajutătoare: ce sunteţi dispuşi a face pentru celălalt ? Să-l ierţi, sau să-l pedepseşti ? Poţi oare să-i tai piciorul ca să-i salvezi viaţa ? Iar testele nu vin când totul merge ca pe roate, ci atunci când simţi că pământul îţi fuge de sub picioare.
În fundal avem un cuplu obişnuit, cu probleme obişnuite, care se prăbuşeşte într-o surpare de teren. Pentru a-şi salva iubita, soţul e nevoit să-i amputeze un picior. Dar în prim-plan ne focalizăm pe dublul impas Mer-Der şi Owen-Cristina. Mer simte că îi fuge pământul de sub picioare când află că a fost dată afară. Prăbuşirea o face să se panicheze şi, de teama de a o pierde pe Zola, o minte pe asistenta socială şi chiar are impulsul de a fugi cu tot cu fetiţă departe de toată nebunia din viaţa ei. Ba chiar face sacrificiul suprem de a renunţa la fetiţă în favoarea lui Derek, numai să nu fie retrimisă înapoi în Malawi. Iar în toată vijelia îşi găseşte vreme să-i deschidă ochii lui Owen într-o comunicare de suflet a faptului că Cristina nu poate fi o mamă bună, la fel cum nici madam Grey nu avea cum să-şi manifeste sentimentul matern, iar dacă nu ar face avortul, s-ar distruge şi pe ea, şi mai ales pe copil. Meredith e cea mai în măsură să ştie aceasta prin propria-i experienţă nefericită. Hunt credea că hotărâtra Cristinei e o dovadă că nu-l iubeşte, că nu îi respectă dorinţele, dar explozia ei de sinceritate în scena din lift şi mai ales izbucnirea lacrimilor întregii ei suferinţe cauzate de avort, au dus la iertare şi împăcare.
Îmi amintesc de o carte scrisă de John Grey (!), care mi-a dezvăluit că bărbaţii vin de pe Marte, iar femeile, de pe Venus. Există o difernţă clară a perceperii lumii şi a iubirii din cele două puncte de vedere foarte diferite, dar un cuplu care vrea să supravieţuiască, trebuie să facă efortul de a-l înţelege pe celălalt, de a se adapta la nevoile sale, de a privi şi prin ochii partenerului, aşa cum a făcut Owen. Dar nu şi Derek ! În ciuda explicaţiilor lui Webber, el nu poate ierta, continuă s-o pedepsească, nu poate înţelege şi deja a luat-o pe o pantă descendentă incompatibilă cu adevărata iubire. De urmărit îndeaproape pe parcursul sezonului (poate de aceea şi cocheta recent cu ideea de a părăsi serialul).
Când Mark află de concedierea lui Mer, primul lucru pe care-l întrabă pe Derek e cum se simte ea, iar acesta nu ştie, nu-l interesează nimic altceva decât preţiosul lui trial demolat, mult mai important decât ce simte con-soarta (interesant cuvânt compus !) lui legală, de care recunoaşte deschis că nu-i pasă. Într-un contrast orbitor cu accidentatul care nu vroia să iasă din groapă fără iubita lui, căreia tocmai îi declarase că nu mai au nimic în comun dacă iese din maşină.
Am observat că, într-o relaţie binară sau multiplă, prima reacţie când ceva nu merge bine este tendinţa de a da vina pe celălalt. Adică ce a făcut Derek. Şi ce-au făcut doctoraşii noştri când au fost chemaţi de Miranda pentru gunther, aruncau motanul de la unul la altul, ca nişte copii care strigă: Ba tu, ba tu !
Asta denotă slăbiciune pentru că vine din teamă, laşitate, din nevoia de a avea dreptate, care sunt total opuse iubirii. Asta a făcut şi Derek. Chiar Alex îşi dă seama ce-a făcut, îşi asumă responsabilitatea pentru actele sale, îi pare tare rău şi încearcă să ia vina asupra lui şi să repare cu mult curaj ce-a stricat, un comportament aproape la fel de altruist ca cel al şefului. M-a impresionat mai ales la sfârşit, când a luat-o protector pe Meredith căreia Derek nu i-a aruncat nicio privire.
Iar Meredith l-a iertat. Ba chiar şi Cristina după injecţia letală. Vom vedea dacă şi ceilalţi.
Sub penibila conducere a lui April, se instaurează anarhia rapid, dar sigur, aşa că generalisima Miranda organizează un gunther, adică-i adună pe toţi iepuraşii– the bunnies în jurul unui caz grav ca să iasă la iveală adevăratul alpha-dog, liderul cu instincte corecte în perioada crizelor. Dacă Cristina n-ar fi aşa stresată de propriile probleme cu copilul, cu Owen, cu soră-sa cea îmbârligată, poate-ar fi rămas pănă la capăt, că are aproape tot ce-i trebuie, dar nu pot spune că nu m-am bucurat că aproape l-a băgat pe Alex în comă. Doar că greşeala ei l-a propulsat pe Avery pe primul loc, după părerea mea, în mod nedrept. Frumuşelul lui Lexie are ceva calităţi, puse în evidenţă şi de presiunile lui Mark, care-l consideră de categoria pană, dar şefia nu e printre ele, doesn‘t have any balls, nu ştie nici măcar să ţipe la April. Tot Meredith ar merita-o dacă …
Admir încercarea lui Meredith de a merge mai departe, cu toată concedierea, cu tot dispreţul soţului (pentru care căsătoria neserioasă post-it rămâne neserioasă până la capăt), găseşte resurse de a rămâne optimistă şi de a vedea partea pozitivă a destinului, adică se poate dedica copilului. În loc de a pune antrax în dulapul lui Karev, cum sugera prietena ei într-adevar BFF. Am fost un pic electrocutat de replica Cristinei: You need a plan. Come up with a plan ! – Ai nevoie de un plan, fă un plan!, care mi-a amintit de o vorbă similară a Aliciei dintr-un alt serial drag mie. Dar nu din cauza asta mi-a plăcut Cristina cel mai mult în acest episod, ci pentru toate celelalte scene dramatice sau hazlii în care e autentică, dar mai ales pentru spontaneitatea ei şi pentru adevărata iubire de soră pe care o are faţă de Meredith. Cu toata inexpresivitatea chipului ei oriental, reuşeşte să redea diversele stări complexe:
Teddy pluteşte pe norişori roz datorită soţiorului, aşa că vede totul în roz, inclusiv pe Cristina pe care o învaţă grădiniţa medicală şi căreia începe să-i înţeleagă modul arogant de a fi. Asta până îşi vede consortul în sala de operaţie, când se panichează de-a binelea ca o bună soţie (!) ce a devenit:
Mi se pare interesant cât timp şi-a căutat Teddy iubitul perfect ca să-l găsească taman lângă ea. De prea multe ori nu vedem pădurea din cauza copacilor. Iar porumbeii noştri sunt abia la început
Chief Weber m-a surprins, găsind soluţia încurcăturii prin autoacuzare. A înţeles exact ce şi de ce a făcut Meredith ce-a făcut şi a vrut s-o răsplătească în acest mod pentru Adele, lăsând-o perplex pâna şi pe Bailey, pufnind de indignare şi bâlbâindu-se ! Împreună cu Cristina, cea mai bună interpretare în acest debut de sezon într-un episod foarte reuşit:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu