Lumea este nedreaptă. De multe ori, universul pare împotriva noastră, punându-ne în fața unor decizii imposibile. Ce e de făcut atunci când știi că, orice hotărâre ai lua, nu va fi îndeajuns de bună?
Cristina Yang nu a luat premiul Harper Avery, deși ea este cea care a adunat cel mai mare număr de puncte. Însă nu a avut nicio șansă, de la bun început. Fiindcă este unul din medicii Sloan Grey Memorial Hospital, care este unul din spitalele deținute de Fundația Harper Avery. Pusă în fața faptului împlinit, Cristina îi lasă pe alții să își facă griji și să fie nemulțumiți, păstrând aparența „robotului” pentru care este cunoscută în spital. „Robotul” care salvează vieți, care realizează intervenții chirurgicale pe cord prin telefon, dar care, de data aceasta, este pus în fața unei decizii care, cel puțin pentru mine, este absolut imposibilă, asociată cu cazul familiei McNeil. Cum poți să decizi viața cui să salvezi, atunci când știi că indiferent de dezicie, unul din pacienți oricum nu va supraviețui? Înțeleg și reacția părinților, care nu ar putea alege între viața copiilor lor, dar momentul în care au pus-o pe Yang să decidă pentru ei este cu totul și cu totul nepotrivit. În cele din urmă, aceasta alege să salveze viața lui Ivy, transplantându-i inima, în timp ce Frankie a pierdut lupta cu cardiomiopatia. Într-o cursă contracronometru [„triad of death / triada morții” – în medicina de urgență, se referă la trei simptome specifice unui pacient în stare critică, fiind, practic, semnele care anunță decesul iminent: hipotermia (temperatura scăzută a corpului), acidoza (creșterea acidității sângelui) și coagulopatia (imposibilitatea sângelui de a se coagula)], Yang dovedește încă o dată că este cu capul pe umeri, luând decizia în funcție de pacienta care are cele mai multe șanse de supraviețuire. În acest caz, nu există o decizie corectă, este una logică, nu neapărat etică, fiind ceea ce o doboară pe „robotul” Cristina Yang. Iar întrebarea ei este una extrem de dureroasă, dar pe care toți ne-o punem la un moment dat: cu ce rost?
Jackson este ghinionistul care trebuie să livreze tuturor titularilor de activități de cercetare vestea că Fundația Harper Avery vrea să închidă studiile care nu produc rezultate. Așadar, Cristina, Derek și Callie, Meredith și Bailey își văd „copiii” amenințați, iar faptul că se opun acestor decizii este de înțeles, având în vedere că fiecare a investit timp, trup și suflet în activitățile pe care le desfășoară. Dar, pentru a evita ca decizia să fie luată de către Fundație, va trebui ca ai noștri medici să ia decizia în propriile lor mâini. Dincolo de ghinionul de a fi mesager, Jackson se vede nevoit să facă față unei April care nu poate să treacă peste faptul că ei doi au avut, au și întotdeauna vor avea convingeri diferite. Însă, situația este acum mult mai complicată: April este însărcinată, iar toate discuțiile teoretice pe care le-au avut până acum cei doi, brusc au devenit realitate. Și totuși, cred cu tărie că există o cale de mijloc în orice (care are avantaje și dezavantaje, bineînțeles), chiar dacă pare departe.
Derek și Meredith au parte de o întâlnire inedită, în sala de operații. Sunt foarte rare cazurile în care o intervenție chirurgicală să necesite atât un neurochirurg, cât și unul general, iar atunci când se întâmplă, este motiv de sărbătoare, având în vedere că cei doi încearcă să găsească un echilibru între viețile lor ocupate și familie. Așadar, aceștia profită și de prezența lui Ameliei Shepherd, una dintre cele patru surori ale lui Derek (și ea tot neurochirurg), proaspăt logodită și nerăbdătoare să încerce viața de familie. Dar cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, Amy se vede copleșită de tot ceea ce înseamnă creșterea unui copil, iar intervenția lui Derek este mai mult decât necesară.
Callie și Arizona își fac planurile pentru viitorul lor copil, ceea ce nu poate să însemne decât faptul că relația dintre cele două este mai puternică pe zi ce trece, deși April și ale sale probleme pun la încercare nervii lui Callie, acasă și la spital.
Alex pleacă, dar rămâne cu noi. Pe de o parte, este decizia cea mai bună pentru propria-i persoană, punându-se pe el pe primul loc după foarte mult timp. Deși crede că Arizona încearcă să îl convingă să rămână, aceasta vrea, de fapt, să împărtășească cu el amintirile frumoase pe care cei doi le au împreună. Iar încercările lui Alex (plus acel zâmbet de la început) de a îi tăia avântul Arizonei, la care se adaugă și faptul că a stricat un moment emoționant, au fost deliciul episodului!
La stricat momente care erau menite să fie de neuitat se pricepe de minune șiCatherine Avery. După ce îl pune pe Richard față în față cu faptul că niciun medic al Spitalului Sloan Grey nu va câștiga vreodată vreun premiu, aceasta reușește să îl alunge pe Richard, care venise cu inima deschisă și încrezător că îi va dărui lui Catherine momentul care trebuia să marcheze începutul restului vieții lor împreună.
Ce faci atunci când ai ajuns la un punct în care ești blocat? Care este cea mai bună decizie pe care poți să o iei? Pe cine să te bazezi, pe cine să împaci și pe cine să rănești? Cum să iei chiar cea mai bună decizie? Nu există un răspuns universal pentru aceste întrebări. La fel cum nu există soluția perfectă. Indiferent de cât de roboți vrem să credem că suntem, nu putem să trecem cu vederea faptul că suntem oameni, și chiar dacă răspunderea pe care ne-o asumăm este uriașă, poate prea mare pentru umerii noștri, nu trebuie să avem regrete. Căci deciziile pe care le-am luat cândva, sunt lecțiile pe care le învățăm astăzi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu