Once upon a time…
…and they lived happily ever after.
Doua saptamani au trecut insa lucruri importante s-au petrecut in cele doua lumi de poveste, personaje noi au aparut iar altele si-au intalnit destinul.
Un episod despre trecutul Emmei, despre tineretea sa si nu in ultimul rand despre marea sa iubire, “Tallahassee” este raspunsul sau mai bine zis cheia misterului cu privirea la tatal lui Henry. Nu unul din cei mai alesi barbati, mai cumsecade sau mai cinstiti, insa cu siguranta stim ca a iubit-o, avand nevoie de multa putere pentru a renunta la ea, ajutand-o astfel sa isi indeplineasca destinul. De asemenea, intalnirea dintre Neal si August a ridicat cateva semne de intrebare, Cassidy crezand prea repede in magie si in puterea sa. Sa aiba oare legatura cu prinzatorul/protectorul de vise si totusi barbatul sa nu fie atat de strain de misterul unei lumi indepartate? Nu in cele din urma, se pare ca August si-a tinut inca o data promisiunea fata de el, anuntandu-l de ruperea blestemului din Storybrooke. Pana acum nu a aparut, insa cu siguranta personajul lui Neal nu a disparut din viata Emmei.
Chiar si pe Taramul Magic Emma incearca sa demitezeze tot ce se stia despre oameni, demonstrandu-i uriasului din poveste ca oamenii nu sunt atat de rai pe cat ii crede, sau cel putin nu toti sunt la fel. Gasind primul element pentru reintoarcerea in Maine, compasul magic, Swan face un lucru nu tocmai apreciat de multi, tradandu-l si abandonandu-l pe Hook in casa uriasului. Chiar daca stim ca acest abandon este de maxim zece ore cat ele sa aiba un avans, acesta este un prim pas pentru o viitoare tradare din partea piratului o data ce o va avea pe Cora de partea sa. Un lucru nu tocmai corect din punct de vedere moral, insa Emma a demonstrat de-a lungul timpului ca increderea in oameni nu este tocmai punctul sau forte.
“Child of the Moon”. Personal consider ca este un episod mult mai interesant decat 2×06, dar de mentionat este ca orice episod care o are in centru pe Ruby/Red este unul foarte bun pentru mine. Cele 42 de minute s-au impartit pe mai multe planuri, aratandu-ne fragmente din prietenia lui Red cu Alba ca Zapada si totodata un inceput de prietenie adevarata intre si Belle, increderea lui David in Ruby, incredere ce a reusit sa o salveze de ura orasului, controlul pe care a reusit sa il dobandeasca Red asupra transformarii sale, trecand peste dorinta buncii si mamei sale de a imbratisa o singura latura a sa, Alba ajutand-o sa inteleaga ca ea este atat lup cat si om, caracterul lui David si ura lui Spencer ce a reusit sa persiste si in micul orasel (Regele George nu se lasa pana nu il va omori pe Charming) ,dar nu in ultimul rand acest episod ne prezinta o metoda viabila de comunicare intre Storybrooke si Taramul Magic, intre David si Emma. Cosmarurile se dovedesc a fi utile de aceasta data, chiar daca uneori sunt mult prea adevarate aducand cu ele in realitate rani dureroase. O data cu acest episod Aurora primeste o conturare frumoasa a personajului sau (si de asemenea un scop), iar Henry redevine piesa de legatura care a fost in sezonul 1, liantul ce a reusit sa ii tina pe toti legati. Totusi nu putem sa nu ne intrebam cum de Henry are aceste vise – la Aurora am gasit o explicatie prin blestemul ce a tinut-o adormita atata timp, insa baiatului cum i s-a declansat tot acest calvar?
De asemenea este remarcat inca o data cruzimea lui George/Spencer si ura asupra a tot ce inseamna bine; in doar 42 de minute acesta a ucis cu sange rece un om, a instigat orasul pentru inca un omor si a ars singura modalitate de revenire in Storybrooke a Emmei si a lui Mary Margaret – singura pana acum, deoarece David&CO. nu se vor da batuti.
Cu aceasta trecere in revista a ultimelor episoade, ajungem la “Into the Deep”, episodul saptamanii.
A fost un episod bun sau unul extrem de trist? Sincer nu stiu cum sa il cataloghez insa stiu cu siguranta ca este penultimul inainte de vacanta de iarna. Exceptand zombii Corei trimisi sa le omoare pe cele patru amazoane din Taramul Magic, 2×08 a fost un episod al reinnoirii de juraminte si totodata o promisiune pentru telespectatori ca totul va fi bine, precum in fiecare poveste cunoscuta de noi. Daca la inceput am avut dubii mari in privinta Aurorei, acum a ajuns singura printesa de care imi este mila: nu mai are print, i s-a spulberat sansa unei noi vieti in Storybrooke, nimeni nu o ia cu adevarat in seama si acum nu mai are nici inima. Trist, insa inca o data avem dovada tipului de persoane cu care ne confruntam in aceasta prima parte de sezon. Cu inima Aurorei in posesia sa si cu “mijlocul sau de transport” cu siguranta Cora le va astepta in celula lui Rumple pentru o ultima batalie. Este greu de prezis cum vor decurge lucrurile in 2×09 “Queen of Hearts”.
Pe langa destinul trist al lui Sleeping Beauty, de aceasta data vedem o colaborare frumoasa intre Gold si Regina, o intelegere ce s-a lasat fara bataie, magie si lucruri distruse (dupa cum credea Granny); cand vine vorba de un dusman comun, cei doi nici nu se mai gandesc si se pun pe treaba, intelegandu-se doar din priviri. Henry isi doreste sa fie erou iar acest lucru il stim inca de la inceputul sezonului de cand baiatul simtea ca nu isi mai gaseste locul; Netherworld, devine prea periculos pentru baiat, astfel ca David se sacrifica pentru a-si vedea sotia si a ii spune ce trebuie facut pentru a ajunge acasa. Plasa sa de siguranta este distrusa cand cei doi constata ca nu poate fi ajutat de Alba de pe celalt taram, trebuind sa stea mai mult decat credea in acest blestem al somnului indus.
Pana acum am vazut-o parca din ce in ce mai rar pe Regina insa in acest episod a avut o prestatie nemaipomenita; l-a asigurat pe Henry ca isi tine promisiunea facuta, l-a avertizat pe Gold de raul ce va avea sa vina, a fost de acord cu sacrificiul lui David si nu in ultimul rand e constienta ca Snow cu Charming se vor gasi intotdeauna, indiferent ce obstacole vor intampina. Curajul se mosteneste in acea familie, niciun membru facand exceptie.
Gold in sfarsit a primit intalnirea dorita de la Belle insa trecand peste pranzul ruinat de Regina, el spune o poveste intersanta despre felul in care a fost invins de Charming sau mai bine zis de elementele cu care a putut fi posibil acest lucru. Spusele sale fac o buna introducere unei povesti indragite de copii, “Mica Sirena”; dupa cum decurg lucrurile cu Aurora, cred ca Ariel va aparea in a doua parte a acestui sezon, ramanand sa aflam daca va fi sirena sau om, deoarece cu malefica vrajitoare care stie de metoda prin care poate fi ucisa, oricand ne putem astepta la surprize neplacute.
Ce as mai putea sa adaug la acest episod ce a facut trimitere la cele mai profunde sentimente ale personajelor noastre este ca Mulan devine pentru mine cea mai enervanta persoana; pe langa faptul ca este un soldat dezertor (de mai multe ori, prima data prefera sa o ia pe Aurora si sa fuga cu ea de langa zombie, in loc sa ramana alaturi de Emma si de Alba si sa ii invinga , nefacand decat sa piarda printesa, iar a doua oara cand nu are pic de ratiune in momentul in care fura compasul) devine din ce in ce mai inutila, parca facand inadins sa dispara din perisaj. O promisiune facuta lui Phillipe nu ii justifica deciziile proaste, mai ales ca printul niciodata nu si-ar fi abandonat soldatii sau tovarasii de drum pentru a se salva pe el.
“Queen of Hearts” se anunta un episod foarte inetersant si cu siguranta va fi unul din moment ce este aducatorul unei lungi pauze, inducandu-ne si pe noi intr-un blestem marca “Once Upon a Time”. Cu siguranta ne vor lipsi episoadele si povestile noastre preferate. J
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu