Cicatrice si suveniruri…din episodul de fata am trage concluzia ca sunt un pic cam multe cicatrice in comparatie cu numarul suvenirurilor. Alex devine din ce in ce mai apropiat de Jane Doe pe masura ce lucreaza la cazul ei. Derek opereaza pentru a treia oara pe un prieten apropiat (Dr. Crawford) care are o tumoare pe creier. Dr. Colin Marlow (un apropiat de-al lui Chief si unul din pionierii chirurgiei cardio-toracice), fostul iubit al Christinei, intra in lupta pentru succesiunea postului de Sef al Chirurgiei. George continua sa aibe probleme cu Callie si Izzie, Meredith si Derek iau cina cu tatal acesteia, iar Callie dezvaluie un secret de zile mari. Tot nu sunteti exaltati in legatura cu episodul de azi? Ei bine, mai e ceva – genialul Roger Rees (excentricul si adorabilul Lordul John Marbury din The West Wing) il va juca pe Dr. Marlow cateva episoade, iar incantatoarea Shohreh Aghdashloo (aliata lui Jack, Dina Araz din 24) are un cameo in acest episod ca pacienta lui Derek. Un episod excelent, ca-n vremurile bune de alta data, scris de Debora Cahn, o alumna a mirobolantului West Wing.
Asa cum speram, partea despre moartea lui Ellis Grey s-a terminat repede, in primele 5 minute chiar Mer incheind conversatiile: “Ok, everybody, let’s do this once: I’m fine, she was cremated, I picked out a beautiful urn and she’s hanging out in the back of my closet. Any more questions about my dead mother or can we get back to work?”. Asa cum era de asteptat, tatal lui Mer isi face aparitia si ramane stabilit ca ei sa ia cina. O cina foarte incomfortabila, Mer fiind inca supara pe el deoarece a parasit-o, iar acum vazandu-se nevoita sa asculte povestile sale despre noua lui familie. Intriga se complica atunci cand Thatcher o confunda pe Mer cu Molly. Din fericire Izzie arde sigurantele si asta le da ocazia lui Derek si Thatcher sa se imprieteneasca. Aici mi-a placut foarte mult analogia – cat de mult se aseamana Mer cu Ellis si Derek cu Thatcher, si modul cum istoria se poate repeta, Mer nu fiind foarte departe de a-l indeparta de Derek care vrea sa-i fie constant her knight in shining whatever.
In spital isi face aparitia renumitul Dr. Colin Marlow, fosta flacara a lui Yang, care acum e candidatul ideal al lui Chief pentru rolul de sef, chiar daca toti ceilalti, mai putin The Nazi, cred ca e doar pe lista scurta. Ce-l ia prin suprindere pe Burke e faptul ca Christina si Marlow, profesorul ei din facultate, au avut o relatie de trei ani care s-a terminat cand ambitioasa studenta nu mai avea ce sa invete de la acesta. Nu doar atat, dar afla si ca Christina nu a fost sincera cu el, n-o cunoaste cu adevarat, nu stia ca e pasionata de baseball si considera mariajul o institutie idioata si de fapt se casatoreste cu el doar pentru ca vrea el. Nu pot sa spun ca nu ma asteptam la asta, era evident ca Christina nu vrea sa se marite.
E o scena mai tarziu in care Derek ii explica riscurile unui operatii complicate pacientei sale, dar si riscurile supravietuirii fara operatie, modul cumplit in care-ti pierzi functiile motorii… nu puteam sa ma abtin din a ma gandi la acel episod excelent, dar deprimant din ER in care Mark se duce pe celalalt taram dupa zile de chinuri. Mai tarziu pacientul lui Izzie explica cum fusese impuscat de propriul sau pluton in timpul razboiului din Korea si cum nimeni nu poate sti drama prin care traiesti apoi… moment in care Chief si Callie ridica privirea si au niste fantezii gen Scrubs, gandindu-se la tradarea staffului senior si respectiv a lui Izzie. Genial.
Prezenta lui Marlow in spital agita spiritele si asta indeamna pe ceilalti sa realizeze operatii complicate cu mari riscuri, operatii in urma carora Derek, Mark si Addison se cearta pe hol, si mai tarziu si Derek si Burke. Ah, adorabilele certuri pentru suprematie. Ce-mi aduce aminte de vremurile bune din ER cu Ross, Benton si Romano. De ambele ori Chief calmeaza spiritele si incepe sa se gandeasca serios la a-l pune de-acum la conducere pe Marlow.
Si acum… singura parte care nu mi-a placut: partea cu George si Izzie. Dupa ce George afla ca Callie e bogata si plateste 3500$ pe saptamana pentru camera de la hotel, cei 200$ pe care-i dadea el, si credea ca sunt jumatate din cost, fiind doar baccisul menajerelor. Enervat de situatie si de acuzatia ca Izzie are sentimente romantice pentru, el comenteaza ca o femeie superba ca Izzie nu s-ar uita la cineva ca el. Sincer sa fiu, ma asteptam sa-i dea cu o vaza in cap. Din pacate insa, doar l-a dat afara din apartament. Stresat, ia o sticla de whisky si se duce la Izzie sa rezolve situatia. Ca intre prieteni. Discutia decurge pozitiv pana cand scapa controlul si se ajunge aici:
Mda. O aventura cu un barbat insurat dupa ce logodnicul tau a murit. Frumos. Ce nu mi-a placut: Izzie nu avusese o relatie romantica de aproape un an asa ca e usor sa presupunem ca nu lua anticonceptionale. Si e usor de presupus ca in conditia in care erau aseara nu au folosit protectie. Acum sper la Dionysus ca nu vor avansa partea asta si spune ca a ramas insarcinata sau ceva ca o sa-mi vina rau. Ce mi-a placut: George, desi nu cel mai bogat sau aratos din spital, in comparatie cu Alex, Derek sau Mark, s-a culcat cu cel mai mare numar de tipe din spital: Olivia, Meredith, Callie si acum Izzie. Pe cand ceilalti au prins maxim doua (luand in considerare si pe Diavolita).
Cat despre Alex si Addison, acum ca ea o sa aibe propriul ei spinoff, n-o sa se mai intample, iar el a trecut la Jane Doe, desi ma indoiesc ca se va termina cu bine. Per total – un episod bun, plin de drama bine plasata (mi-a placut si cum Thatcher statea in camera si, dupa ce i-a sunat pagerul, l-a intrebat pe Derek daca trebuie sa plece, asa cum probabil facuse si cu Ellis de sute de ori) si umor, chiar daca are si bile negre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu