duminică, 31 august 2014

Suits – 1×10 “The Shelf Life”

Atat de mare e…
Desi as putea invoca faptul ca am fost plecat, ca am fost in vacanta, ca efectiv nu am avut timp nici sa ma uit la fiecare episod, cu atat mai putin sa le fac si recenzia, adevarul este ca nu am nici o scuza. Asa ca pentru a arunca cu oua
In episodul de saptamana aceasta avem parte de un sneak-preview la cum ar putea decurge cariera lui Mike. Astfel dupa ani de munca excelenta, loiala si eficienta , Mike ar putea ajunge in strada daca se va descoperi faptul ca si-a cam falsificat CV-ul. Problema esentiala ce reiese de aici este cat de mult accent se pune pe forma in detrimentul fondului. Adica cat de mult conteaza aparenta in relatie cu esenta, in sensul ca oricat de bun ai fi la ceea ce faci daca se dovedeste ca nu ai urmat aceeasi pregatire ca si restul colegilor tai, desi poate esti mult mai bun ca ei, ar trebui sa fii sanctionat?
Pe de o parte excelenta in orice ar trebui recunoscuta si apreciata. De ce sa conteze o diploma ce atesta ca stii sa faci ceea ce deja indeplinesti in mod formidabil cand intregul tau dosar de performanata nu releva nimic altceva in neregula, ba mai mult decat atat, scoate in evidenta ca esti o piesa importanta si aproape de neinlocuit in cadrul firmei.
Pe de alta parte, daca esti atat de bun de ce nu ai indeplinit ceea ce ar fi o formalitate pentru tine si anume sa absolvi o facultate. Cat de corect este fata de colegii tai care s-au stresat sa termine o facultate si sa obtina o diploma si care isi indeplinesc in mod acceptabil sarcinile, acceptabil nu exeptional, caci nu toata lumea este geniu.
Desigur in cazul de fata concedierea contabilului nu a avut la baza neaparat neconcordanta dintre forma si fond cat mai ales frauda ce se petrecea in cadrul firmei. Astfel se poate trage concluzia ca ar avea prioritate fondul, atata timp cat nu descoperi afacerile necurate ale angajatorului. Insa pe final chiar si in urma sanctionarii fraudei, tot nu este reangajat contabilul, ceea ce inseamna ca traim totusi intr-o lume in care forma trebuie sa se aplice chiar si celor ce exceleaza.
Pe plan personal din triunghiul Mike – Jenny – Trevor ajungem in cel Jenny – Mike – Rachel. Nu imi place. Prea o telenovelizeaza. Daca vreau asta ma uit la Grey’s. Si spun asta pentru ca eu consider serialul, unul inteligent, care nu are nevoie de astfel de plot twist-uri si care are personaje inteligente care ar trebui sa realizeze foarte usor si repede ca trebuie sa aleaga. Ori una ori alta si sa o informeze pe cealalta in consecinta.  Ori ceea ce fac Mike si Rachel, din punct de vedere al plotului mi se pare cliseic si previzibl. Adica pot sa anticipez in mare cum va decurge actiunea: Jenny o sa afle si o sa se supere, e posibil chiar sa trimita un pont anonim la firma despre Mike, Rachel si  Mike vor incerca sa faca relatia sa mearga, dar cand va afla Rachel ca el nu a facut facultatea deci este cam la fel ca ea, dar pe o pozitie mai buna, se va supara si ea, iar Mike va trebui sa faca un gest romantico-cliseic ca sa o recucereasca si vor trai fericiti pana la adanci….aaa… pana la sezonul 3 cand se va intoarce Trevor suparat ca Mke a combinat-o pe Jenny, care de suparare si remuscare se va fi apucat de droguri/prostitutie. Nu imi place. Fumat. Facut. Cliseic. Neinteligent. Telenovela.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu