duminică, 31 august 2014

Suits – 2×05 “Break Point”

Harvey demonstrand abilitatile sale orale
Episod despre cum o greseala poate duce intr-alta si despre cum assumptions are the mother of all f**k-ups.
As putea sa vorbesc despre cazul de episodul asta, despre cum nadal-wanna-be ala crede ca le stie el pe toate la 16 ani (actor prost distribuit in rolul respectiv, numai a 16 ani nu arata), despre cum agentii si managerii acestor jucatori sunt mai mereu paraziti egosti si dubiosi, despre cum Mike face un pas inainte in cariera prin faptul ca merge singur in instanta, insa nu o voi face, pentru ca cel mai important fapt din acest episod a fost evolutia lui Donna.
Bluffing like a boss
Plecand de la ce s-a intamplat episodul trecut, Donna inca nu stie daca sa scape de documentul respectiv sau nu. Si aici apare prima discrepanta: daca tot nu i l-a dat lui Harvey din prima, de ce mai ezita? Inteleg, nu stie daca sa faca lucrul corect si sa riste sa fie concediata sau sa scape de dovezi si sa ramana cu constiinta incarcata. Dar simplul fapt ca eziti  sa faci lucrul corect e in sine incorect. Ceea ce inseamna ca a merge pana la capat cu incorectitudinea nu ar trebui sa fie asa mare lucru. In fond nu greselile duc neaparat la situatii neplacute, ci ezitarile in a le rectifica sau din contra, a le ascunde, creeaza situatiile cele mai complicate.
Nu zic ca ar fi fost bine sa fi distrus documentul din prima, dar cu siguranta nu s-ar fi ajuns aici, ba chiar mai mult s-ar fi mers pe prezumtia pe care s-a mers pana acum: si anume ca acel document nu a fost primit niciodata. Iar distrugerea lui ar fi insemnat practic, si eliminarea oricarei dovezi asupra lui.
 
Dar nu. Practic a facut la fiecare pas alegerea cea mai gresita. Mai intai ca nu l-a distrus direct, apoi ca nu i-a zis lui Harvey, apoi ca l-a distrus si apoi ca i-a zis lui Havey. Iar intr-o firma in care o astfel de greseala poate insemna cateva milioane bune, nu exista alta optiune decat concedierea. Cat despre caz per ansamblu, probabil se va ajunge in fata unui juriu si probabil ca, firma si in special Harvey, va castiga in mod evident. Contribuita lui Daniel pare intr-adevar onesta in fond el avand si el de pierdut daca pierde firma, insa asta nu inseamna ca daca se iveste ocazia de a scapa de Harvey si de a salva firma, nu va profita. Iar Donna se va intoarce cu siguranta, probabil abia dupa ce vor castiga cazul, insa nu e exclus ca ea sa revina chiar putin mai tarziu. Nu de alta dar ea era un personaj esential, si pe langa asta, nu prea poti sa zici ca este vreo abundenta de personaje feminine in acest serial :D.
La popa la poarta, e-o pisica moa…. too soon?
Louis continua sa evolueze. Nu as fi zis ca este un cat-person, desi intr-o oarecare masura are sens, ci mai degraba as fi zis care un peste, o testoasa sau doar o paturica preferata pe nume Blanky. Cu toate astea oricum ar fi Louis, nu inseamna ca nu poate sa se ataseze de ceva, si in acest caz acel ceva poarta numele de Bruno si aflam ca da coltu’ (mai aflam si anumite obiceiuri de igiena orala oarecum disturbing despre cei doi, dar sa nu dezgropam pisica :D). Asa ca vedem cat de mult il afecteaza asta si vedem ca totusi cineva, Rachel, poate sa faca un lucru bun pentru el cand are nevoie, desi simpatia pentru el in birou nu e tocmai ridicata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu