Un episod de pregătire, în care lucrurile ramân cam la fel, nu evoluează nici măcar ca până acum, iar noutăţile sunt doar seminţe azvârlite pentru viitor, seminţe amestecate de grâu cu neghină, care vor germina în ritmuri diferite în episoade viitoare pentru a exploda într-un moment bine ales, gen sfârşit de sezon. Până atunci asistăm neputincioşi şi cu sufletul la gură la dezvoltarea lor pe mai multe planuri
Will, împreună cu Alicia într-o cameră de hotel sunt angajaţi într-o negociere cu o veche iubită a lui Will, Celeste, aflată într-o altă cameră a aceluiaşi hotel. Aceasta luptă îndârjit şi profită de duel ca să flirteze puţin cu Will, pe care l-ar cam vrea înapoi. Cum firma ei se destramă, caută o nouă soluţie, care poate fi LG. Ceea ce ar complica lucrurile prin intenţia de a-l recuceri pe Will, care ar face extrem de dificilă păstrarea secretă a relaţiei cu Alicia. Ochii unei femei îndrăgostite sau interesate de un bărbat văd mult mai multe amănunte, iar ceea ce poate rodi din această sămânţă poate genera tensiuni interesante sau chiar gelozii, oricum nimic bun, ci numai complicaţii.
Pe parcursul negocierilor, apare – printr-o ziaristă cam respingătoare (o preferam pe cea din sezonul trecut care se legase de Alicia în alegeri) – un zvon care pune în dificultate poziţia WA, zvon ce se dovedeşte a izvorî din Procuratura Generală, condusă de Peter. Will reuşeşte să-i întârzie apariţia, trădându-l pe Eli, ceea ce nu mi-a plăcut, şi nici lui Eli; o sămânţă de mătrăgună aruncata acum cam aiurea, şi care se poate dezvolta destul de periculos prin enervarea lui Eli ca aliat al lui Peter şi duşman cu Will.
La sediu ajunge un scandal de otrăvire alimentară a unor elevi cu nişte brânză, ce ne face să remarcăm că, uneori, artizanarea imaginii publice poate fi încă şi mai parşivă decăt meseria de avocat (ar fi trebuit să mă aştept la aşa ceva ţinând cont de ce înseamnă politica). Un avocat e dator să-şi apere clientul care-l plăteşte, chiar dacă a furat, minţit, ucis. Un expert de imagine PR sau manager de criză, ca Eli, face orice ca să stăpânească criza, chiar dacă-şi terfeleşte clientul, primul şefuleţ care-i pică în mână şi pe care poate arunca toată vina (I’m not looking for innocence, I’m looking for certainty. - K: So you want our guy to be guilty?). Asta mi-a adus aminte de mecanismul defulării urii maselor din romanul şi filmul 1984 asupra unui personaj fictiv inventat taman în acest scop. Asta era un SF cam oribil despre controlul ştiinţific al maselor, scris de Orwell în 1948 !
Eli se dezlănţuie, tună şi fulgeră, ba se ceartă chiar cu Diane în privinţa strategiilor de adoptat în gestionarea crizei.
Acest scandal scoate din arhive şi alte miniscandaluri mai vechi legate de Eli şi de campania lui pentru Peter, ceea ce poate complica mult întreaga încrengătură relaţională din serial. Personal, cred că Peter nu urmăreşte să-i facă necazuri Aliciei, ci îl vizează în special pe Will într-un duel “legal”.
Acasă, Owen, the fun uncle, e rugat de Alicia să aibă grijă de copii şi află de la Zach motivul divorţului. Alicia rămâne impresionată de sinceritatea lui Peter (+1), la care nu se aştepta, şi îşi dă abia acum seama de semnificaţia schimbării lui Zach.
O altă sămânţă de discordie a fost apariţia neaşteptată a codoaşei Jackie, care venise mai devreme să-şi bage nasul pe-acolo (it always gets so messy here ) şi să ia copiii, deşi Alicia îi impusese foarte vehement să o sune dacă vrea să-i vadă. În plus faptul că Jackie încă are cheia de la apartament e ceva exploziv în sine.
Un alt moment interesant a fost discuţia ei cu Owen despre ceea ce simte pentru Will. Owen e un măscărici care, ca toţi nebunii, poate pune întrebări deranjante, care pun punctul pe i fără să suporte consecinţele periculoase ale rostirii adevărului. Ce stă la baza relaţiei cu Will: rebeliune, sau dragoste ? Deşi declară că nu-l iubeşte, parcă, parcă privirea ei ar zice altceva:
Eu cred că-l iubeşte, dar el nu chiar, pentru că ăsta e Will, dezvăluit de Celeste, îi lasă pe alţii să acţioneze: don’t move, that’s Will’s MO
O altă scenă interesantă are loc în biroul lui Cary, unde Kalinda vine după informaţii, pe care Cary nu mai e dispus să i le ofere pe gratis, considerând că ea încearcă doar să profite de el. Deşi şi el s-a folosit în trecut de asta, băgând strâmbe în procese în care era implicată Alicia, pe care o invidiază patologic. Ca să nu mai vorbim că Kalinda ar putea obţine la prima mână aceste informaţii de la Poliţie, unde sunt convins că mai are contacte. Totuşi vine la Cary.
Într-o activitate în care investeşti pasiune şi foarte mult timp, mai mult decât stai acasă, între colegi se crează nişte relaţii speciale, ce nu pot fi încadrate în clasicele categorii iubit-iubită, prieten-prietenă, şi care au în ele cam de toate. Iar una din aceste relaţii speciale a fost Cary-Kalinda. Cary îi spune clar c-o doreşte, dar că nu mai vrea s-o ajute, iar Kalinda îi răspunde cu o privire dezamăgită în care şi-a pus toată afecţiunea pe care o avea pentru el:
Consider că există deja multe subploturi mult mai interesante ca să se piardă vremea cu altele noi, ca noua tutoreasă a lui Grace. De exemplu Eli-Kalinda-Alicia, cu care K ar trebui să se împace de-acum, chiar dacă i-a închis telefonul. Zăpăcita de tutoreasă a lui Grace e la fel de ciudată şi, în opinia mea, băgată cam cu de-a sila şi deocamdată în mod inutil.
Am avut senzaţia de păcăleală încă din titlu şi mai apoi din alipirea celor două scene cu săruturi. A doua n-o mai exemplific pentru că ne-ar apuca listeria pe toţi, fără brânzeturi, dar pe prima, hai s-o punem în album:
Tema păcălelilor revine destul de des, de parcă ar fi 1 aprilie. Negocierea e păcălirea cumpărătorului să dea cât mai mulţi bani, sau a vânzătorului ca să vândă cât mai ieftin. Aşa că Will şi Celeste s-au tot chinuit să câştige la poker până ce Alicia l-a păcălit pe negociator. Îi stă tare bine când zâmbeşte, n-am surprins-o astfel decât extrem de rar şi merită s-o reţinem:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu